O analiză obiectivă, bazată pe experiența de 20 de ani în antreprenoriat, realizată de Marius Ghenea, om de afaceri, business angel, manager de fond de investiții și coach, pentru antreprenorii Adwise, evidențiază trei mari provocări ale antreprenorilor din România: identificarea soluțiilor de finanțare potrivite, guvernantă de calitate (gestionarea legislației și pregătirea corectă a documentelor) și atragerea de oameni valoroși în echipă. De asemenea, consultanții potriviți sunt esențiali pe tot parcursul dezvoltării unei afaceri. Marius Ghenea vorbește și despre pilonii de bază ai antreprenoriatului și nevoia acută de a recupera decalajele în ceea ce privește educația în acest domeniu.
Ce trebuie făcut pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România?
Dezvoltarea antreprenoriatului de pretutindeni, nu doar din România, are nevoie de patru piloni de bază: educație antreprenorială, finanțare pentru antreprenori, networking/mentoring și, nu în cele din urmă, modele antreprenoriale/celebrare. Evident, România are de făcut pași importanți pe toți acești piloni dar am putea spune că anumite zone sunt din ce in ce mai bine acoperite: ecosistemul de finanțare pentru antreprenori este în plină dezvoltare, existând acum numeroase opțiuni mai ales în zona de finanțare de tip equity care pur și simplu nu existau acum câțiva ani cum ar fi venture capital sau equity crowdfunding. Pe zona de mentoring și networking dezvoltarea este masivă atât din punct de vedere al persoanelor implicate cât și al eficienței activității și proceselor din această zonă. Iar în ceea ce privește modelele și celebrarea, cred că deja intrăm într-o etapă foarte bună în România, în care modele antreprenoriale, cum ar fi Daniel Dines de la UiPath, pentru a da doar un exemplu foarte cunoscut în prezent, pot fi la fel de atractive sau chiar mai atractive pentru tinerii din România de azi decât sportivi, actori sau cântăreți de mare performanță și cu audiențe foarte mari. Cred că singura zonă în care, deși au fost înregistrate progrese, are încă o dezvoltare mai modestă, este cea legată de educația antreprenorială, iar explicația acestei rămâneri în urmă față de ceilalți piloni ai dezvoltării ecosistemului antreprenorial este legată de rămânerea în urmă a strategiei de educație în România. Educație înseamnă că tinerii ce au trecut prin școală să se poată cu adevărat descurca în viață, deci nu simplul transfer de cunoștințe, ci mai ales aplicarea acestor cunoștințe în practică și în viața reală. Iar aici, o strategie școlară și educațională cu adevărat antreprenorială este singura soluție, o soluție care ar putea ajuta la o Românie mai adaptată la realitate.
Care sunt principalele provocări pe care le au antreprenorii cu businessul ale căror cifre de afaceri ce nu depășesc câteva milioane de euro?
De-a lungul timpului, am lucrat cu diverse tipuri de companii dar, în majoritate, cu astfel de companii antreprenoriale mici și medii, cu cifre de afaceri de până la câteva milioane de euro pe an, iar din experiența mea, cele mai importante provocări pentru astfel de companii sunt următoarele: ̶ Atragerea de oameni valoroși în echipă, mai ales în condițiile în care oamenii valoroși pot acum să aibă acces la organizații care pot fi oriunde în lume, prin lucrul de acasă sau de la distanță; ceea ce poate ajuta în aceste condiții să depășim provocarea ar fi prezentarea unei companii în creștere rapidă, ceea ce generează oportunități pentru cei care intră în echipă, investiții de capital sau listări pe burse și alte platforme care pot da mai multă credibilitate financiară afacerii și, nu în cele din urmă, antreprenori carismatici care pot vinde cel mai bine „povestea” companiei. ̶ Problemele de guvernanță, care pot genera minusuri pe partea de conformitate, respectarea regulilor, regulamentelor și a legislației, deoarece într-o companie mică sau medie antreprenorială, de obicei toate nivelele de guvernanță sunt reprezentate de aceleași persoane (de antreprenori) și este foarte greu pentru aceeași persoană să-și conducă, dar în paralel să administreze și să controleze ceea ce conduce (sau ca o vorbă românească „noi centrăm, noi dăm cu capul”); buna guvernanță este necesară chiar și pentru companii mici, nu doar pentru corporații. ̶ Evident, provocările care sunt de cele mai multe ori recunoscute chiar de antreprenorii înșiși sunt cele de finanțare a afacerii, deoarece companiile mici se bazează în mod esențial pe cash-flow, nu pe o bază foarte mare de active; sigur că este o problemă importantă pentru orice companie, însă sfatul meu este să nu dați întotdeauna sau de la început vina pe lipsa de finanțare pentru orice probleme ale companiei (nu facem asta pentru că nu avem bani), deoarece de multe ori ar fi putut să fie atrase, mobilizate resurse suplimentare de bani de către antreprenori, însă din motive legate de lipsa unor oameni profesioniști în echipă și din cauza guvernanței îndoielnice, astfel de finanțări nu au fost cu adevărat finalizate.
Cât de important este pentru un antreprenor mic să aibă acces la servicii de consultanță și la mentorat? Ce beneficii poate avea/ce greșeli poate evita?
Este desigur, o regulă simplă de entropie aceea că antreprenorii la început de drum au cea mai mare nevoie de consultanță, deoarece experiența lor practică în orice domeniu este limitată, mai ales dacă vorbim despre antreprenori de startup la prima încercare. În mod paradoxal, companiile mici folosesc însă mult mai puțină consultanță față de companiile mari, una dintre problemele tipice fiind legată de bugetele materiale necesare pentru orice proiect de consultanță, pe care antreprenorii nu le au la îndemână. Cealaltă problemă este că, dacă începem să apelăm la consultanță, într-un startup, așa cum spuneam, cam orice zonă ale afacerii ar trebui acoperite și cu consultanți, deoarece nu avem suficientă experiență în nicio zonă a afacerii și nici suficientă istorie operațională care să ne spună, măcar empiric, ce merge mai bine și ce nu merge deloc. Cred că cele mai bune soluții din acest punct de vedere sunt cele care sunt fie pro-bono, fie subvenționate, fie co-finanțate, iar astfel de proiecte pot să ajute foarte mult antreprenorii din companii mici și medii, care altfel nu s-ar gândi măcar la a contracta consultanți pentru optimizarea și îmbunătățirea afacerii lor. Cu privire la activitatea pro-bono, firmele mari de consultanță au astfel de inițiative, dacă vorbim de subvenționarea costurilor, atunci vorbim în general tot de consultanți mari care au eventual o așteptare de la compania antreprenorială respectivă să crească repede și să poată plăti în viitor facturi întregi și mari, iar daca vorbim de co-finanțare, eu personal am văzut programe reușite susținute cu fonduri europene sau din bugete ale BERD sau al altor investitori instituționali care folosesc astfel de bani tocmai pentru a ajuta companiile antreprenoriale mici să aibă acces la astfel de consultanți, ceea ce în esență înseamnă creșterea capacității manageriale, care la rândul său poate ajuta la creșterea și dezvoltarea durabilă a respectivelor afaceri.
