Relația dintre stat și privat a fost mereu una complicată și inegală în România. Construcția unei colaborări reale este încă un proces incomplet care se conturează lent. Perioada de pandemie a scos la iveală multe incapacități ale statului în abordare, în implicare și poziționare față de mediul antreprenorial autohton. De cealaltă parte, e nevoie ca businessurile românești să înțeleagă că trebuie să aibă nu doar o relație corectă cu statul, dar și să fie implicați în procesul de decizie care îi afectează în mod direct. Echipa AdWise a ales să aibă o discuție onestă cu fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, pentru a avea o imagine de ansamblu a reformelor de care are nevoie economia românească.
Antreprenorii au un rol esențial pentru bunul mers al economiei, iar statul trebuie să lanseze ample reforme care să schimbe abordarea pe care a avut-o până acum față de mediul privat. Transparentizarea, debirocratizarea, și eficiența cheltuirii banului public sunt măsuri prioritare la care a lucrat ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, anunță Claudiu Năsui, în interviul oferit AdWise. Susține în continuare că trebuie eliminate taxele și contribuțiile pentru salariul minim, măsură de pe urma căreia ar beneficia indirect și antreprenorii.
Cât de important este rolul antreprenorilor în economia românească?
Antreprenorul stă la baza unei economii sănătoase. Orice model macroeconomic trebuie să se bazeze pe un model microeconomic. Adică pe ce fac oamenii, cum reacționează ei, iar acei oameni sunt mai ales antreprenorii.
În socialism, deciziile economice sunt luate de către un organ planificator central. Adică de către politicieni. În capitalism, deciziile astea sunt luate de sute de mii de antreprenori care își riscă avuția proprie, sau cea pe care le-a încredințat-o cineva, pentru a face aceste decizii. Dacă greșesc prin deciziile pe care le iau, își pierd din capital. Dacă, însă, deciziile au fost bune, câștigă și pot să determine o alocare mai mare de resurse în viitor. Practic sistemul capitalist triază între cei care iau decizii bune economice versus cei care nu iau decizii bune.
Diferența este colosală între antreprenor și politician. Politicianul nu alocă resursele sale, ci ale contribuabilului. Politicianul nu suferă dacă un nou PNDL este un eșec total. Politicianul poate suferi consecințe doar din 4 în 4 ani. Pe când antreprenorul este constant ținut în priză de piață, adică de consumatori.
Și mai e o diferență. Antreprenorul funcționează pe banii clienților. Nu își face treaba bine, sau nu are o idee care să creeze valoare adăugată pentru cineva, atunci nu are clienți și pierde bani. Pe când la stat, politicianul funcționează pe banii contribuabilului care sunt luați prin forța coercitivă a statului. Politicianul nu poate pierde clienți, pentru că clienții sunt de fapt contribuabilii care sunt obligați să plătească taxe și impozite.
Ce face statul român pentru antreprenori și ce ar trebui, în mod normal, să facă?
Statul român ar trebui să ia exemplu de la țările dezvoltate și să încurajeze antreprenorul. Sau măcar să nu-l împiedice să se dezvolte, prin bariere birocratice , prin hărțuiri, și aici mă refer la acele avalanșe de controale care vin de obicei la firmele nou înființate. Și, nu în ultimul rând, să-l taxeze corect. Să nu-l abuzeze.
Iată, nu știu câtă lume știe că România este campioană europeană la taxarea salariilor mici. Dacă luăm taxarea muncii în general, vedem că stăm undeva în media europeană. La povara fiscală pe salariile mici suntem însă, cum v-am zis campioni. Negativi, bineînțeles.
USR PLUS a intrat la guvernare cu un proiect care ar trebui să schimbe radical acest lucru și care să aducă bunăstare mai ales oamenilor cu venituri mici – zero taxe pe echivalentul salariului minim. Să reducem riscul de sărăcie. Apropo de riscul de sărăcie, mai deținem un record negativ în Europa – avem cel mai mare risc de sărăcie în muncă. Adică, deși ai o slujbă, muncești 8 ore pe zi, ești considerat sărac, după toți indicatorii globali.
Măsura aceasta, zero taxe, ce înseamnă? Banii pe care un om îi câștigă, până la 2.300 de lei, să nu fie taxați deloc. Dacă muncești pe salariul minim, măcar să-ți rămână toți banii. Nu să-ți ia statul jumătate după care să vină cu tot felul de programe dubioase să te „ajute” finanțate tot din banii pe care ți i-a luat. Toți salariații ar beneficia de această măsură. Pentru că s-ar taxa numai ce trece de această sumă. Elimină sărăcia, pentru că dintr-odată toată lumea care muncește ar câștiga cu 900 de lei în plus. Cu cât ai venitul mai mic, cu atât contează mai mult această sumă.
Antreprenorii ar găsi mai ușor oameni să muncească. Luați exemplu un tânăr care abia a terminat școala și vrea să se activeze în câmpul muncii. Păi una e să îi rămână în buzunar 1.300 de lei, alta e 2.300, dacă statul nu i-ar mai lua jumătate din salariul minim.
Care au fost prioritățile mandatului dumneavoastră?
În trei cuvinte: debirocratizarea, transparentizarea și reducerea poverii fiscale.
Pilotarea într-un domeniu a zero taxe pe salariul minim este măsura economică cu care USR-PLUS a candidat la alegerile parlamentare, promisiunea noastră. Că nu mai impozităm sărăcia. Aceasta ar trebui să fie prioritatea 1 a oricărei guvernări își dorește să ajute oamenii. În fapt, dacă vă uitați cu atenție, este cea mai importantă economică a USR PLUS din programul de guvernare.
Am avut o listă de priorități. Una este repararea programelor de ajutor pentru economie, în contextul greutăților aduse de pandemie, făcute defect sau promise și nefinanțate de guvernările trecute. Deci să reparăm ce am găsit, din păcate, din mers.
Altă prioritate a fost însănătoșirea și listarea companiilor din portofoliul statului și găsirea de investitori pentru acestea. Iar acolo unde nu se poate, închiderea definitivă a găurilor negre plătite degeaba din banii contribuabililor.
De asemenea, am pregătit un pachet de debirocratizare a relației stat-economie reală, în continuarea unor eforturi similare pe care le-am făcut și anii trecuți în parlament. Și mai sunt altele, cum e de exemplu închiderea oricărui robinet prin care se scurg din minister bani către grupuri de interese formate din funcționari și așa-zis privați care trăiesc pe ascuns din sifonarea banilor contribuabililor. Schema de mers la târguri internaționale din bani publici fără niciun efect economic ar fi un bun exemplu. Dar nu e singurul.
Care credeți că sunt cele mai importante calități ale antreprenorilor români?
Cea mai importantă calitate a lui e clar curajul. Să te avânți într-o economie care pe alocuri a rămas ca în anii ’80, îți trebuie într-adevăr curaj. Mai ales în relația cu statul. Altfel, economia reală e tot mai sincronizată cu cea europeană, dezvoltată. Inteligența e iar o calitate care caracterizează antreprenorul român. Pregătirea. Aveți exemplul UiPath și multe altele care au depășit deja granițele țării și continuă să se dezvolte regional și global, fără nicio intervenție din partea statului român, care, repet, cel mai bun lucru pe care îl poate face e să nu-i împiedice să facă performanță. Să stea liniștit și să își încaseze taxele și impozitele și măcar să nu le mai dea în cap.
Antreprenorii acuză că fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență pun accentul pe investițiile statului, în timp ce alocările pentru mediul privat sunt foarte mici. Ce măsuri pot fi luate pentru a îndrepta această situație?
Investițiile private nu se fac cu banii statului. Dar dacă tot avem PNRR, cel mai important punct din pentru Ministerul Economiei este finanțarea parteneriatului public-privat reprezentat de organismele de management al destinației (OMD). Acestea vor fi făcute din autoritățile locale și investitorii locali din turism și vor prelua de la autoritatea centrală rolul de a întocmi strategii pentru promovarea turismului. O astfel de structură va fi creată și la nivel național, iar ea va centraliza strategiile OMD-urilor locale și astfel să avem o strategie de turism națională pornind de la semnalele locale, nu invers, cum se întâmplă acum. Și mai ales, concepută de cei care au cel mai mare nevoie de ea.
Ați anunțat că Ministerul Economiei urma să fie reformat și că va avea cu aproape o treime mai puține posturi decât în prezent. Cum a funcționat aparatul de lucru al ministerului? Sunt proiecte pe care nu leați putut demara din cauza unor funcționari?
Am dat de trei ministere comasate. Cel al Economiei, cel al IMM-urilor și cel al Turismului. Erau comasate 100%, adică lipite cu toate departamentele, cu tot. Funcții dublate, triplate, departamente dublate, departamente fără obiectul muncii. Un haos total. Am lucrat la reorganizarea ministerului. Mediul privat nu are nevoie de un stat mamut și greoi. Contribuabilii au nevoie de un stat mai „ieftin”, mai suplu, mai eficient și mai eficace, care să le rezolve problemele.
